„Inima celui bătrân rămâne tânără în două lucruri: în iubirea pentru lume și în dorința de a trăi mult.”

Explicarea a ceea ce este înnăscut în natura umană și anume iubirea pentru această lume și dorința de a trăi mult.
Aceasta face referire la critica legată de dorința excesivă de a trăi mult și de grija constantă de a aduna bani, ceea ce sugerează necesitatea pregătirii pentru moarte. De asemenea, se subliniază importanța milosteniei pentru cei bogați și a modestiei pentru cei săraci.
Cele mai dragi lucruri pentru ființa umană sunt propria sa viață, deoarece își dorește să o păstreze. De aceea, omul iubește o viață lungă. De asemenea, iubește banii, deoarece aceștia sunt printre cele mai importante mijloace pentru menținerea sănătății și pentru a se bucura de plăceri. Cu cât simte că aceste lucruri pot dispărea, cu atât dorința sa de a le păstra și iubirea pentru ele cresc.