Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântărea lui Allah fie asupra sa), cel sincer și demn de încredere, ne-a spus: „Fiecare dintre voi este format în pântecele mamei sale timp de patruzeci de zile, apoi devine un cheag de sânge pentru o perioadă similară, apoi o bucată de carne pentru o perioadă similară. Apoi un Înger este trimis la el, îi suflă sufletul și primește porunca de a scrie patru lucruri: provizia lui, durata vieții sale, faptele sale și dacă va fi nefericit sau fericit.” Said a spus: „Pe Cel în afară de Care nu există alt dumnezeu, unul dintre voi poate face faptele oamenilor Paradisului până când nu mai rămâne decât o lungime de braț între el și Paradis, apoi ceea ce îi este scris îl ajunge din urmă și faptele sale urmează apoi faptele oamenilor Iadului până când intră în el. Și unul dintre voi poate face faptele oamenilor Iadului până când nu mai rămâne decât o lungime de braț între el și Iad, apoi ceea ce este scris îl ajunge din urmă și el urmează faptele oamenilor Paradisului până ce va intra în el.”*@

Ibn Mas‘ud a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne-a vestit aceste lucruri și că el este sincer în vorbele sale și demn încredere, așa cum Însuși Allah Preaînaltul l-a împuternicit. El a spus că fiecare dintre voi este întrupat și creat, atunci când un bărbat întreține relații intime cu soția sa și sperma sa dispersată se adună într-o picătură unitară timp de patruzeci de zile în pântecele femeii. Apoi, devine un cheag aderent de sânge pentru alte patruzeci de zile. Apoi, devine o bucată de carne, având aspectul unei îmbucături de carne mestecate, pentru o a treia perioadă de încă patruzeci de zile. Apoi, Allah trimite la el Îngerul, care îi insuflă viața, după încheierea celei de-a treia perioade de patruzeci de zile. Îngerul primește porunca de a scrie patru lucruri: mijloacele sale de subzistență, adică numărul binecuvântărilor pe care le va dobândi în timpul vieții sale; durata vieții sale, adică perioada de timp pentru care va trăi în această lume; faptele sale și care vor fi acestea; și dacă el va fi nefericit sau fericit. Apoi, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a jurat că o persoană ar putea să săvârșească faptele drepte specifice oamenilor Paradisului, ele părându-le astfel oamenilor, din exterior, și să persiste în aceasta până ce se va afla doar la o lungime de braț distanță de Paradis; adică astfel încât doar un cot l-ar mai desparte de a ajunge în Paradis. Apoi, însă, destinul îl ajunge din urmă, și drept urmare săvârșește faptele locuitorilor Focului, care devin ultimele sale fapte, și astfel intră în Iad. Acest lucru se datorează faptului că pentru a fi acceptate faptele bune ale unei persoane se impune să aibă continuitate și să păstreze aceeași direcție. Există, însă și o altă categorie de oameni, care săvârșesc faptele oamenilor Focului până când aproape că au intrat în el și parcă doar un braț îi mai desparte. Apoi, însă, destinul îi ajunge din urmă, și încep să săvârșească fapte ale oamenilor Paradisului, intrând astfel în el.