„Ce am eu de-a face cu această lume? Eu nu sunt în această lume decât asemenea unui călător care s-a odihnit la umbra unui copac, apoi a plecat și l-a lăsat în urmă.”

Clarificarea felului în care Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) trăia renunțând și detașându-se de viața lumească.
În hadis nu este vorba despre renunțarea la ceea ce este necesar din viața lumească, ci despre preocuparea pentru ea cu prețul Vieții de Apoi, căci omul s-a adăpostit sub copac și a beneficiat de el pentru a-și continua drumul, dar nu s-a atașat de el.
Reflecția asupra stării Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), căci el este un exemplu demn de urmat, iar cel care îi urmează pașii este călăuzit și va reuși atât în această viață, cât și în Viața de Apoi.
Grija deosebită a companionilor (Allah fie mulțumit de ei) față de Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) și dragostea lor pentru el.
Legitimitatea folosirii exemplelor în predicare și învățare.