„Allah nu se uită la cel care își târește hainele din aroganță.”

Veșmântul include orice acoperă partea de jos, precum pantaloni, haină sau altceva.
Interzicerea lăsării veșmântului în jos este specifică bărbaților. Al-Nawawi a spus: Învățații sunt de acord că lăsarea veșmântului în jos este permis pentru femei și a fost relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) le-a permis să își lase hainele în jos cât lungimea unui braț.
Ibn Baz a spus: Lăsarea hainei să se târească este interzisă conform generalității hadisurilor. În ceea ce privește pedeapsa, aceasta variază și nu trebuie să fie neapărat egală deoarece cel care a avut intenția de a se lăuda nu este precum cel care nu a avut această intenție.
Ibn Baz a spus: Femeia este Aurah și nu este nimic greșit ca ea să își lase hainele în jos cât lungimea unei palme. Dacă aceasta nu este suficient, atunci ea le poate lăsa în jos de lungimea unui braț, începând de la gleznă.
Al Qadi a spus: Învățații au spus: pe scurt, totul ce trece de lungimea necesară sau obișnuită a unei haine este neplăcut și Allah Știe cel mai bine.
Al-Nawawi a spus: Lungimea recomandată pentru tivul cămășii și al Izarului (veșmântul inferior) este până la jumătatea fluierului piciorului. Nu este considerat păcat dacă hainele sunt lungi până între jumătatea fluierului piciorului și gleznă. Tot ceea ce vine sub aceasta este considerat păcat, iar cel care face acest lucru va fi pedepsit cu Focul Iadului. Așadar, este recomandat ca bărbatul să poarte haine lungi până la jumătatea fluierului piciorului și ceea ce este permis fără a fi considerat neplăcut este purtarea hainelor până sub gleznă, iar tot ceea ce trece peste gleznă este considerat un păcat.
Ibn Uthaymin a spus despre afirmația „Allah nu se uită la...” însemnând că nu se uită cu Milă și Compasiune. Nu se referă la o privire generală, deoarece nimic nu Îi este ascuns lui Allah Preaînaltul și nimic nu îi este ascuns Privirii Sale. Dimpotrivă se referă la o privire cu Milă și Compasiune.